Fotoclub "Floarea de colţ" - Râmnicu Vâlcea

Introducere: din "Preambul" la AP-HP (lb. rom.)

[Am afirmat pe pagina de Facebook, referindu-ma la "notitele" mele pe care le voi posta acolo, ca nu am cum sa dezvolt subiectele, pe fiecare in parte, fiindca ar implica un fel de atmosfera de "scoala", lucru pe care am dorit sa il evit pe cit posibil. Am sa va dau aici un exemplu despre ce ar insemna sa incepem discutii ceva mai in detaliu si probabil ca imi veti da dreptate: facebook nu este o platforma care sa se preteze la astfel de abordari. Deci, dupa lectura insemnarilor de mai jos va puteti considera "la zi" cu prima postare de pe facebook... adica cu "forma redusa", nescolara, care presupune "stiute" o multime de lucruri.]

Lectia 1 - Caracterul profund eluziv* al imaginii vizuale

_____________
* - de la "a eluda"

Teorie: principiul si obtinerea imaginilor cu ajutorul unei "camere" sint cunoscute din antichitate: lumina care intra printr-o gaurica (cu rol de "lentila de aer") intr-o camera intunecata (camera obscura sau dark room) formeaza pe peretele opus o imagine rasturnata a ceea ce este inafara ei (conform unor principii ale fizicii optice, lamurite si sustinute de optica ondulatorie)

Imagini au fost obtinute si folosite in desen si pictura utilizind si alte dispozitive de reproducere, cum ar fi:

fereastra cu foaie de sticla (Durer 1525)

"oglinda neagra" (Claude's mirror, cca 1750)

"camera lucida" (light room - cca. 1807)

Pe de-alta parte, s-au obtinut imagini cu ajutorul luminii (fotografii adica) nu numai folosind proiectii si interventia grafica directa a omului, ci exploatind anumite proprietati fotosensible ale unor anumite substante. Cea care vine prima firesc in minte, cu aplicatii evidente, este clorofila.

fotografie pe iarba, realizata prin contact (Aperture Magazine 158 - 2000)

Camera obscura a cunoscut in desen si pictura o dezvoltare enorma si o popularitate extraordinara atunci cind s-a pus problema reproducerii fidele a perspectivei geometrice. Orice plan vertical, care intersecteaza "conul vizual" va contine proiectia realitatii, iar aceasta va putea fi schitata prin transparenta, eventual pe o coala de hirtie. Pe la 1568 s-a constatat ca, daca in gaurica se fixeaza o lentila din sticla, proiectia capata o stralucire formidabila si detaliile devin evidente. Ulterior, pentru comoditatea desenatorului si respectarea realitatii, s-a folosit o oglinda plana, la 45 grade

imaginea va apare aici inversata "doar" stinga-dreapta

Singurul amanunt semantic in istoria de pina aici a camerei obscure este ca de fapt nu este inca vorba de fotografie, fiindca desenele si schitele desi erau executate cu sprijinul nemijlocit al luminii, mina omeneasca, mai mult sau mai putin talentata, era indispensabila si se misca dupa un model descris de catre proiectia luminoasa, cu aberatiile geometrice date acum de lentila simpla. Pentru ca lumina sa produca cu usurinta ea insasi o imagine, indiferent de perfectionarile ulterioare ale sistemelor optice (dubleti cu focale diferite, etc... pe la 1725, imaginile erau deja foarte fidele realitatii), mai era nevoie de ceva, independent de performantele camerei obscure. Era nevoie ca imaginile minunate obtinute de cutia magica sa nu mai sufere prelucrarile interpretative ale artistilor sau simplilor copisti (intocmai cum actioneaza acum "artistii grafici" care descopera minunatiile Photoshop sau CorelDraw), adica sa-si schimbe caracterul eluziv, fugitiv (eng. "elusive"), asemanator lapidarului perceptiei vizuale umane, intr-unul permanent, stabil, re-contemplabil aidoma unei picturi, insa intr-o varianta reala, exacta, nesubiectiva. Schultze (chimist german) a inceput "joaca intimplatoare" (totusi organizat) cu substantele fotosensibile, altele decit cele antice, precum clorofila, taninul sau fibrele organice, de data asta insa, de origine sintetica, sarurile de argint. Era vremea cind clasa mijlocie europeana a inceput sa fie extrem de interesata si sa incurajeze financiar portretistica bazata pe camera obscura. Lumea de rind voia si ea sa se vada in gravuri, desene, litografii sau miniaturi. Cel mai bine ar fi fost sa se poata obtine niste fotografii ieftine, din insasi energia luminoasa si accesibile tuturor, fara a mai recurge la plata costisitoarelor servicii ale desenatorilor. Primele rezultate s-au obtinut pe la 1786, folosind "siluete" si transpunindu-le, fara camera obscura, direct pe placi de cupru sensibilizat, niste fotogravuri. Totusi amatorii si entuziastii au sesizat corect un mare impediment, de care pictorii si desenatorii nu aveau cum sa se impiedice: reproducerea realitatii era greu tarata de necesitatea staticitatii, deci miscarea era de netolerat. Trebuia neaparat ca lumina sa fie imblinzita astfel incit sa poata produce singura imagini detaliate si asta intr-un timp scurt, compatibil cu viteza normala de desfasurare a vietii. Conceptul si cerintele erau deci la indemina, iar cursa pentru o noua inventie era in plina desfasurare...

Eseu: discutati textual, in nu mai mult de o pagina, evolutia "camerei obscura/camera lucida" si influenta ei in dezvoltarea fotografiei. Elucidati daca existenta acestui dispozitiv a fost sau nu a fost instrumentala (de ajutor nemijlocit) in descoperirea fotografiei.


Exercitiu: nu este necesar nici un proiect la aceasta lectie.

Activitate independenta: "Pinhole Photography" - sau fotografia prin gaura de ac, adica fara lentile din sticla. Detalii: conditii de iluminare "sunny 16", body Nikon D700 la ISO 100, orificiu (pinhole) cu diametrul de 150 microni (masca din platina metalica, gaurita de precizie la laser, folosita pentru difractie prin tinta, in microscopia electronica), lipit peste o gaura mai mare, practicata intr-un capac Nikon de protectie, constructie care a fost atasata pe body in locul lentilei.

1. o fotografie solara directa
MARE ATENTIE!
NU PRIVITI NICIODATA SOARELE DIRECT PRIN VIZOR!!
RADIATIA INFRAROSIE VA DISTRUGE RETINA!!!

tehnic: 1/8000 sec, focala -, diafragma -, OBS: zgomot excesiv de senzor

2. o fotografie contre jour

tehnic: 1/6 sec, focala -, diafragma -, OBS: franje de difractie cu descompunere a radiatiei luminoase

3. o fotografie peisaj

tehnic: 2 sec, focala -, diafragma -, OBS: claritate precara (specifica fotografiei de acest gen) si senzor extrem de superficial murdar (practic insesizabil la fotografia prin sticlarie optica, cu exceptia supermacrofotografiei, la peste 2X marime naturala)

Workshopul: "Pinhole Photography"
(Farul de la Turkey Point, MD)

Lectia 2 - Inventia (1)

Teorie:

Joseph Nicéphore Niépce

(vezi si rezolvarea)

Eseu: utilizind un spatiu pina intr-o pagina, analizati contrastul dintre munca desfasurata de Niepce/Daguerre, pe de-o parte, si Talbot, pe de-alta parte. Care dintre ei considerati ca a avut un impact mai insemnat in fotografie. De ce? Mai inaintea lor, cine altcineva considerati ca a mai avut o contributie semnificativa la dezvoltarea fotografiei? De ce?


Exercitiu: in cadrul acestui proiect, efectuati doua fotografii alb/negru care sa demonstreze problema intimpinata de Daguerre si de catre toti fotografii acelei epoci, cu privire la cerintele unor expuneri foarte lungi si la incercarile lor de a captura imagini ale oamenilor de pe strada.


Rezolvare:

exemplificare pentru tema

exemplificare dispozitiv de lucru

Workshopul: "1835 Photography"
(instantanee)
(Constitution Avenue - Madison Drive, Washington, DC)

Lectia 3 - Inventia (2) - Memoria oglinzii

Teorie:

Louis-Jacques-Mandé Daguerre

DAGHEROTIPIA: primul procedeu fotografic adevarat, realizat (1839-1855) prin depunere de argint, sub actiunea luminii colimate de catre o lentila din sticla, intr-o camera (fotografica) obscura, asupra unor chimicale fotosensibile, depuse pe un substrat metalic. Placa metalica era apoi supusa in laborator unor serii de reactii chimice, iar aspectul final se obtinea prin lustruirea mecanica a argintului. Placa cu imaginea finala unicat trebuia protejata sub o foaie de sticla a carei margini erau sigilate cu hirtie impregnata cu lipici. Cu toate acestea, aerul patrundea pina la urma si dagherotipia era supusa pe margini intinarii in timp (vinietare). Proiectia era inversata si rasturnata si, de cele mai multe ori, se utiliza in (sau linga) chiar camerele obscure mai complicate o oglinda curba pentru a o re-rasturna optic si a o aduce la orientarea fireasca, cum aparea in privirea normala. In acele vremuri, oglinzile erau denumite folosind termenul intuitiv "memorie optica". Dagherotipul final trebuia tinut sub un anumit unghi pentru a se putea vedea ceva si, prin reflexia luminii ambiente incidente, aparea ciudata fotografie, evident monocromatica, pozitiva, stralucitoare, deosebit de bogata in detalii frumoase si clare, ca intr-o oglindire a realitatii inconjuratoare. Datorita diferentelor enorme de tehnologie, la ora actuala nu se pot produce dagherotipii exploatind procedee fotografice moderne, acestea putindu-se obtine numai utilizind in atelier tehnica originala, complicata, toxica, laborioasa si costisitoare. De aceea dagherotipiile sint cel mai dificil de falsificat si, la modul concret, nu arata ca niste fotografii, ci, mai degraba, ca niste oglinzi.

(exemplu de dagherotipie - Biblioteca Congresului American)

Eseu:

comparati textual (in maximum 1 pagina) problemele concrete de lucru ale fotografilor secolului 19 cu cele actuale, ale voastre.


Exercitiu:

a. efectuati un portret alb-negru semnificativ esential in care sa utilizati o expunere de cel putin 30 sec in lumina ambianta de zi. Explicati ce probleme ati intimpinat, cum le-ati rezolvat si cum ati efectuat concret fotografia.

SAU

b. efectuati o imagine botanica in genul celor efectuate de Talbot (si denumite "Photogenic Drawings"). Utilizati un scanner in loc de foaie de hirtie si lumina solara directa. Discutati si comparati metoda lui Talbot cu aceasta.


Rezolvare:

(b - Scanning Photography)

the inspiration
(a Fox Talbot photogenic drawing of a fig)


original scan (flatbed scanning photography)

final result

exemplificare dispozitiv de lucru pentru "direct optical scanning photography"

exemplificare concept "timely manner" (resolution 300)

max resolution (more time)

Lectia 4 - Inventia (3) - Creionul naturii

Teorie:

William Henry Fox Talbot

CALOTIPIA: este primul procedeu fotografic adevarat, care a folosit (1839, apoi 1841-1851) hirtia ca suport, a introdus conceptul de imagine latenta si pe cel de proces negativ/pozitiv. In timp, in functie de tratamentul suportului in vederea obtinerii unei fineti sporite a imaginilor, calotipia a cunoscut mai multe variante: hirtia sarata, hirtia amidonata, hirtia cazeinata, hirtia albuminata, hirtia ceruita, hirtia gelatinata. Indiferent de modalitatea de finisare a substratului, imaginea argentica latenta, formindu-se intre fibrele celulozice, nu a ajuns niciodata la stralucirea si la performantele de rezolutie si de detaliu ale procedeului paralel, dagherotipia. Insa, desi folosea chimicale de baza asemanatoare, acestea erau totusi diferite, iar toxicitatea era mult redusa, prin eliminarea mercurului si a iodului. Din imaginea latenta, care putea fi pastrata in tuburi inchise chiar si citeva zile, se revela in laboratorul chimic imaginea normal negativa. Din aceasta se puteau face ulterior nenumarate copii (cu claritati si contrast ceva inca mai diminuate), prin contact si apoi urmind acelasi procedeu, fara sa mai existe neajunsul inversiunilor optice. In ciuda aspectului comparativ precar, de desen totusi foarte exact si reusit, realizat de lumina insasi, parca folosind un "creion al naturii", calotipiile au pus bazele conceptuale ale fotografiei serioase moderne, singurul lucru care trebuia schimbat fiind nu neaparat substratul, ci tendinta acestuia de impregnare in adincime.

(exemplu de calotipie - Biblioteca Congresului American)

Eseu:

explicati textual (in maximum 1 pagina) care credeti ca a fost marele dezavataj al calotipiei. Ce anume a fost facut de artistii care au urmat pentru a-l ameliora?

Exercitiu:

efectuati o imagine alb-negru, utilizind absolut orice mijloace care va stau la dispozitie, al carui aspect sa se asemene cit mai bine cu o calotipie. Explicati cu amanuntul cum ati facut ca sa obtineti acest efect si mai ales de ce.

Rezolvare:

exercise-example
the chromatic inspiration
(a Paul Outerbridge later nude)

Lectia 5 - Inventia (4) - Portrete pentru milioane

Teorie:

Frederick Scott Archer

Teorie: COLODIUL: in 1851 Archer imbunatateste rezolutia calotipiilor prin utilizarea unui amestec de nitrat de celuloza cu alcool si eter (colodiu), in combinatie cu chimicalele foto necesare, intins uniform pe o foaie de sticla. Aceste placi se utilizau in stare umeda, scoteau rezolutii ca si dagherotipiile, permiteau proces negativ/pozitiv, dar erau cu mult mai ieftine. Pina la el si de la el incolo, s-au incercat feluriti lianti pentru chimicalele foto: ulei bituminat, mucusul de la melci, cazeina, gelatina, guma arabica, albumina si alti coloizi. Archer a observat ca un negativ subexpus, privit sub un anumit unghi, intr-un mod diferit fata de dagherotipie, reda imaginea pozitiva. Acest fenomen este deosebit de evident atunci cind fundalul observatiei este intunecat. Procesul bazat pe colodiu a cuprins trei mari subgrupe: ambrotipia (imagini pozitivate pe sticla, cu fundal intunecat), ferotipia/stanotipia (imagini pozitivate pe metale) si albumina (copiile pozitive, pe hirtie sarata albuminata)

(exemplu de foto copiata de pe placa negativa cu colodiu
Biblioteca Congresului American)

Eseu:

explicati textual (in maximum 1 pagina) in ce consta procesul colodiu si apoi faceti comparatia intre ceea ce considerati ca sint avantajele sale (daca vedeti vreunele) vis-a-vis de calotipie si de dagherotipie. Care i-ar fi dezavantajele (daca vedeti vreunul)?


Exercitiu:

nu este necesar nici un proiect la aceasta lectie.

Rezolvare: 
Essay