L.E. Deschiderea expoziţiei se va face la 29 iulie 2020.
luni, 16 martie 2020
miercuri, 11 septembrie 2019
Expozitie de fotografie 'imagini din MaraMureş - 2019'
Vă invităm la vernisajul Expoziţiei de fotografie 'iMM 2019'
'imagini din MaraMureş - 2019'
joi, 12.09.2019, la ora 18, la Galeria Cozia Pasaj 2, Râmnicu-Vâlcea
[ expoziţia va fi deschisă pe toată durata lunii septembrie ]
'imagini din MaraMureş - 2019'
joi, 12.09.2019, la ora 18, la Galeria Cozia Pasaj 2, Râmnicu-Vâlcea
[ expoziţia va fi deschisă pe toată durata lunii septembrie ]
joi, 6 septembrie 2018
Times in between
Acum, la un alt inceput de an universitar (2018-2019), ia te uita tocmai peste ce am dat...
Ideas from Bill Jay (r.i.p.)
I appreciate photographs which celebrate harmony. I don't particularly want to look at chaos. I see enough of that at home.
A critic is someone who owns a car, but has nowhere to go.
Studying photography at a univresity is like learning about women from Planned Parenthood Magazine.
Exhibiting your own art-photographs is a form or psychic incest.
Evolution in action: First, God said "Let there be light". Then He created two nude models. Next, we have the photographers.
The role of the critic is to wait until the battle is over, then wander across the field putting the wounded out of their misery.
There is not much difference between the photographer and the snapshooter; it is the difference between seeing and identifying.
Blaming your equipment is like saying that marriage causes divorce.
Critical theory is like vivisection. It's an ugly act and it kills the subject.
There are two essential guides for becoming a photographer. A camera is desirable but not essential. No one knows what the second one is.
Exemplu de eseu motivational
(dupa un model NYIP - notite initiale, de prin anul 2000)
(dupa un model NYIP - notite initiale, de prin anul 2000)
Nu
pot spune ca ma dau in vint dupa chestia asta, dar am inceput, de
foarte demult, sa iau notite... decind mi-am dat seama ca uit aproape
totul si aproape instantaneu, deoarece, fie vorba intre noi, chiar daca
nu ti-a fost formal diagnosticata fuga de idei ca manifestare schizoida
preponderenta, totusi nu te poate interesa chiar fiecare fleac de pe
lumea asta, nu-i asa? Decind am realizat ca uit atit de repede, am
indragit fotografia si mai mult, pentru facilizarea consemnarii
lucrurilor complexe in modalitati extrem de simple, recurgind, pe linga
alfabet, la intreaga simbolistica prezentata cu altruism de mediul
inconjurator. Notitele au fost si sint arhivate, nu numai pentru scopul
nemijlocit imediat, de a ingheta timpul, ci si pentru a documenta
serios, in fond, pentru a ma putea descurca optim in anumite situatii
narative, dorite sau nedorite. Asta a fost mai la inceput, pe vremea
cind nu stiam inca sa iau notite ca lumea... nici acum nu pot afirma ca
stiu, dar pot spune, cu mina pe inima, ca pot lua notite mai bine decit
altadata. Mi-aduc aminte ca am fost deosebit de incintat de felul in
care NYIP isi incepea faimosul curs... scump al dracului... furtunos,
partinic, cu aplomb, cu siguranta si cu neobrazarea unui titlu la care
rivnea mai toata lumea, desi nimeni nu stia precis de ce. Odata cu
ruperea zagazurilor informationale, ca orice organism care s-a bazat in
primul rind pe restrictionarea si pe conditionarea eliberarii
informatiei, onorabila institutie a inceput s-o cam puna rapid de
mamaliga, iar in prezent este la un nivel sub-falimentar, nu stiu daca
din punct de vedere financiar, dar, in mod hotarit, ca nivel cultural si
ca tinuta... nu ca ar fi avut cine stie ce tinuta academica. Orice
lucru are un inceput, care duce la... un nou inceput. Din toata
nostalgia, ceva a ramas am sa incerc sa invoc motivatiile destul de
sforaitoare ale anului 1985, citind din volumul de bun-venit, cuvintul
adresat cursantilor de catre, pe atunci tinarul, Don Sheff: "Incepem
prin a indragi o "jucarica de pozat" si terminam prin a ne indragosti de
insasi arta fotografica". Este desigur o afirmatie plina de emfaza,
susceptibila criticilor sau adaptarilor de tot felul, dar nu avem
absolut nici un motiv sa nu o luam de "buna"... cel putin pentru
"inceputuri".
De-aici incolo, din pacate sau din fericire, drumurile noastre (al meu si al NYIP) se despart. Prin declaratia de principii, onorabilul director afirma ca a fi devenit "fotograf" ar inseamna cel putin ca "fotografia te-a implicat in intreaga lume din jurul tau", ca "fotografia ti-a furnizat hrana sufleteasca si o piine buna de pus pe masa" si ca "fotografia te-a inzestrat pentru a observa conditia umana si pentru a inregistra parada de evenimente omenesti"... Sint afirmatii dure, adevarate, dar nu tocmai compatibile cu conditia mea, de hobby-ist fotograf: avind un hobby, permitindu-ti deci o activitate placuta si total dezinteresata material, implica intii si-ntii a avea deja asigurata o piine bunicica pe masa, a fi deja implicat solid in lumea inconjuratoare, fiindca ai rezervat timp si ai avut dispozitie sa scormonesti, sa observi si sa inregistrezi nemijlocit, nu numai conditia umana, ci si alte evenimente ale mediulul in care traiesti. Si ai facut asta fiindca deja asa esti tu, nu fiindca fotografia te face sa fii asa. Fotografia, luata la modul serios, te poate educa (tehnic si estetic) sa alegi cum sa prezinti altora ceea ce observi, nu musai cu scopul de a vinde, ci pur si simplu fiindca asa simti ca e bine sa "semnalizezi" inter-omeneste. Intre altele, din punctul de vedere al hobby-istului, fotografia te poate determina sa citesti si sa aprofundezi stiintele si artele vizuale, fara insa a dori sa capeti vreun certificat de absolvire, fara a-ti masura nivelul de cunostinte si a te evalua comparativ cu standarde stupide, ci doar din setea permanenta de a te lamuri, in primul rind despre "cum?". In consecinta, hobby-istii fotografi sint niste persoane foarte incomode pentru fotografii profesionisti, niste pragmatici prin devenire si conditie, e simplu ca lumina zilei. Notitele mele sint gratis si nu sint adresate nicidecum lor, ci celor care sint pe cale sa-si cristalizeze chemarea catre fotografie, celor care vor sa se lamureasca onest daca aceasta activitate le este potrivita sau nu si, eventual, in ce mod anume li se potriveste. Insemnarile cuprind activitati concrete bazate pe principii, reguli si legi menite NU sa te invete sa devii un fotograf "mai bun", asa cum pretinde, cu falsa modestie, mai orice scoala de fotografie, in schimbul unei sume ridicole de bani, ci sa te faca pur si simplu sa alegi cum sa-ti petreci timpul liber intr-un mod, cred eu, mai placut, pornind de la ipoteza fiziologica nesimplificatoare ca, atunci cind intelegi un lucru, ai sansele cele mai mari sa-ti si placa foarte mult. In consecinta, critica si comentariile nu isi au sensul, consemnarile referindu-se exclusiv la timpul deja trecut, la modul la care nu se mai poate face nimic, nu se mai pot adauga sau extrage amanunte. Notele cel mult se pot preta la schimburi de opinie intre cei care le citesc, la discutii care pe mine nu au cum sa ma determine la vreo actiune, fiindca, in fond si la urma urmei, eu nu fac decit sa transmit. Demersul NYIP este totusi demn de tot interesul si de toata lauda. Acesta este motivul pentru care l-am si ales, dintre atitea surse informationale, ca principala referinta si am sa-i urmaresc oarecum liniile directoare. In continuare, inainte de a trece mai departe, am incerc sa-i talmacesc frumosul eseu introductiv, cum ma pricep eu mai bine, adaptindu-l in cuvinte putine si in imagini proprii simple, pe romaneste, la o intelegere, sper eu, cit se poate de facila.
De-aici incolo, din pacate sau din fericire, drumurile noastre (al meu si al NYIP) se despart. Prin declaratia de principii, onorabilul director afirma ca a fi devenit "fotograf" ar inseamna cel putin ca "fotografia te-a implicat in intreaga lume din jurul tau", ca "fotografia ti-a furnizat hrana sufleteasca si o piine buna de pus pe masa" si ca "fotografia te-a inzestrat pentru a observa conditia umana si pentru a inregistra parada de evenimente omenesti"... Sint afirmatii dure, adevarate, dar nu tocmai compatibile cu conditia mea, de hobby-ist fotograf: avind un hobby, permitindu-ti deci o activitate placuta si total dezinteresata material, implica intii si-ntii a avea deja asigurata o piine bunicica pe masa, a fi deja implicat solid in lumea inconjuratoare, fiindca ai rezervat timp si ai avut dispozitie sa scormonesti, sa observi si sa inregistrezi nemijlocit, nu numai conditia umana, ci si alte evenimente ale mediulul in care traiesti. Si ai facut asta fiindca deja asa esti tu, nu fiindca fotografia te face sa fii asa. Fotografia, luata la modul serios, te poate educa (tehnic si estetic) sa alegi cum sa prezinti altora ceea ce observi, nu musai cu scopul de a vinde, ci pur si simplu fiindca asa simti ca e bine sa "semnalizezi" inter-omeneste. Intre altele, din punctul de vedere al hobby-istului, fotografia te poate determina sa citesti si sa aprofundezi stiintele si artele vizuale, fara insa a dori sa capeti vreun certificat de absolvire, fara a-ti masura nivelul de cunostinte si a te evalua comparativ cu standarde stupide, ci doar din setea permanenta de a te lamuri, in primul rind despre "cum?". In consecinta, hobby-istii fotografi sint niste persoane foarte incomode pentru fotografii profesionisti, niste pragmatici prin devenire si conditie, e simplu ca lumina zilei. Notitele mele sint gratis si nu sint adresate nicidecum lor, ci celor care sint pe cale sa-si cristalizeze chemarea catre fotografie, celor care vor sa se lamureasca onest daca aceasta activitate le este potrivita sau nu si, eventual, in ce mod anume li se potriveste. Insemnarile cuprind activitati concrete bazate pe principii, reguli si legi menite NU sa te invete sa devii un fotograf "mai bun", asa cum pretinde, cu falsa modestie, mai orice scoala de fotografie, in schimbul unei sume ridicole de bani, ci sa te faca pur si simplu sa alegi cum sa-ti petreci timpul liber intr-un mod, cred eu, mai placut, pornind de la ipoteza fiziologica nesimplificatoare ca, atunci cind intelegi un lucru, ai sansele cele mai mari sa-ti si placa foarte mult. In consecinta, critica si comentariile nu isi au sensul, consemnarile referindu-se exclusiv la timpul deja trecut, la modul la care nu se mai poate face nimic, nu se mai pot adauga sau extrage amanunte. Notele cel mult se pot preta la schimburi de opinie intre cei care le citesc, la discutii care pe mine nu au cum sa ma determine la vreo actiune, fiindca, in fond si la urma urmei, eu nu fac decit sa transmit. Demersul NYIP este totusi demn de tot interesul si de toata lauda. Acesta este motivul pentru care l-am si ales, dintre atitea surse informationale, ca principala referinta si am sa-i urmaresc oarecum liniile directoare. In continuare, inainte de a trece mai departe, am incerc sa-i talmacesc frumosul eseu introductiv, cum ma pricep eu mai bine, adaptindu-l in cuvinte putine si in imagini proprii simple, pe romaneste, la o intelegere, sper eu, cit se poate de facila.
Va intrebati "de ce"?...
"... fiindca am vazut, cu ochii mei, cum incepe viata...
... fiindca am vazut, amarnic si mereu timpuriu, unde si cum se poate termina ea, intr-o clipita...
... fiindca am vazut cit rau poate concepe mintea omeneasca, cu meticulozitatea si cinismul cu care nu este in stare sa iubeasca...
... si cit de mult bine si frumos poate isca in suflet mina omului din... nimic...
... fiindca am vazut ca noaptea toate pisicile sint gri...
... si am vazut ca, in acelasi timp si secventa spatiala, visele noastre sint cu adevarat colorate si reale...
... fiindca astazi am vazut fiinte cunoscute peste drum de casa mea...
... si miine, le-am vazut apoi, in viata, peste alte mari si peste alte tari...
... fiindca m-am extaziat sincer la un zimbet prefacut, c-asa e jocul...
.. si am ramas mereu mut de deznadejde la vederea lacrimilor, chiar si fugitive...
... fiindca m-a induiosat inocenta pura...
... si m-a intaritat nestapinit sofisticarea naturala...
... fiindca am vazut trupul...
... si l-am vazut din nou...
... si inca iarasi...
... si am intrezarit corect sufletul glumind nepotolit, dar inca tinar si bun...
...si, si mai corect, pe cel scornit nebun, c-asa mi-e nevoia, ci nu voia...
... fiindca am vazut si am trait munca in mai toate aspectele ei...
... si binecuvintarea relaxarii, vremelnice sau pe furate...
... fiindca mi-a fost dat sa contemplu citeva dintre minunile naturii...
... si pe cele multe, ale omului...
... fiindca am ramas inmarmurit la vederea frumusetii umane...
... si fiindca m-a delectat vederea atitor lucruri minunate, mai mult decit perfecte...
... fiindca am reusit sa privesc realitatea...
... si sa cochetez apoi cu imaginatia...
... si fiindca am reusit sa depasesc cu mult ceea ce imi oferea privirea biologica, in timpul fiziologic al ei
si al meu...
"... fiindca am vazut, cu ochii mei, cum incepe viata...
... fiindca am vazut, amarnic si mereu timpuriu, unde si cum se poate termina ea, intr-o clipita...
... fiindca am vazut cit rau poate concepe mintea omeneasca, cu meticulozitatea si cinismul cu care nu este in stare sa iubeasca...
... si cit de mult bine si frumos poate isca in suflet mina omului din... nimic...
... fiindca am vazut ca noaptea toate pisicile sint gri...
... si am vazut ca, in acelasi timp si secventa spatiala, visele noastre sint cu adevarat colorate si reale...
... fiindca astazi am vazut fiinte cunoscute peste drum de casa mea...
... si miine, le-am vazut apoi, in viata, peste alte mari si peste alte tari...
... fiindca m-am extaziat sincer la un zimbet prefacut, c-asa e jocul...
.. si am ramas mereu mut de deznadejde la vederea lacrimilor, chiar si fugitive...
... fiindca m-a induiosat inocenta pura...
... si m-a intaritat nestapinit sofisticarea naturala...
... fiindca am vazut trupul...
... si l-am vazut din nou...
... si inca iarasi...
... si am intrezarit corect sufletul glumind nepotolit, dar inca tinar si bun...
...si, si mai corect, pe cel scornit nebun, c-asa mi-e nevoia, ci nu voia...
... fiindca am vazut si am trait munca in mai toate aspectele ei...
... si binecuvintarea relaxarii, vremelnice sau pe furate...
... fiindca mi-a fost dat sa contemplu citeva dintre minunile naturii...
... si pe cele multe, ale omului...
... fiindca am ramas inmarmurit la vederea frumusetii umane...
... si fiindca m-a delectat vederea atitor lucruri minunate, mai mult decit perfecte...
... fiindca am reusit sa privesc realitatea...
... si sa cochetez apoi cu imaginatia...
... si fiindca am reusit sa depasesc cu mult ceea ce imi oferea privirea biologica, in timpul fiziologic al ei
si al meu...
...
pentru toate motivele sfruntat exprimate, si pentru inca altele,
descriptibile in alte mii de cuvinte, am indragit fotografia". Pentru
toate acestea si pentru faptul ca vreau sa impart cu voi toti tot ceea
ce mi-a impresionat vederea, perceptia vizuala si imaginatia la un
moment dat... fotografiez.
luni, 27 august 2018
Lectia 16 (ultima din ciclul 1) - Directii "actuale" in fotografie
Nume prerechizite:
Minor WhiteWynn Bullock
Aaron Siskind
Harry CallahanFrederick Sommer
Paul Caponigro
Max Ernst
Jerry Uelsmann
Robert Frank (2)
Diane Arbus
Garry Winogrand
Lee FriedlanderDuanne Michals
William EgglestonStepher Shore
Joel Meyerowitz
Irving PennLa aceasta ultima lectie, alcatuiti selectiile singuri, folosind google image search engine
Teorie: n/a (consultati-va colectiile Aperture si LensWork)
Eseu: discutati textual, in nu mai mult de o pagina, care socotiti ca ar fi directiile care au mai ramas de urmat in fotografie. Explicati-va clar pozitia. De ce credeti ca unii fotografi simt nevoia explorarii unor directii noi?
Exercitiu: executati citeva imagini care sa exemplifice o cautare pentru o directie noua si explicati-va clar modul de gindire.
Rezolvare:
exercitiu:
High spatial frequencies (zonal example) - water surface denial (suggestion)
Low and high spatial frequencies (zonal example) - sensuality (suggestion)
Low spatial frequencies - feminine colors (suggestion)
Minor WhiteWynn Bullock
Aaron Siskind
Harry CallahanFrederick Sommer
Paul Caponigro
Max Ernst
Jerry Uelsmann
Robert Frank (2)
Diane Arbus
Garry Winogrand
Lee FriedlanderDuanne Michals
William EgglestonStepher Shore
Joel Meyerowitz
Irving PennLa aceasta ultima lectie, alcatuiti selectiile singuri, folosind google image search engine
Teorie: n/a (consultati-va colectiile Aperture si LensWork)
Eseu: discutati textual, in nu mai mult de o pagina, care socotiti ca ar fi directiile care au mai ramas de urmat in fotografie. Explicati-va clar pozitia. De ce credeti ca unii fotografi simt nevoia explorarii unor directii noi?
Exercitiu: executati citeva imagini care sa exemplifice o cautare pentru o directie noua si explicati-va clar modul de gindire.
Rezolvare:
exercitiu:
High spatial frequencies (zonal example) - water surface denial (suggestion)
Low and high spatial frequencies (zonal example) - sensuality (suggestion)
Low spatial frequencies - feminine colors (suggestion)luni, 20 august 2018
Lectia 15 - Fotografia in culori (scurt istoric)
Nume prerechizite pentru lectia 15:
Levi L. Hill
Niepce de Saint-Victor
Gabriel Lippmann
James Clerk Maxwell
John Joly
Louis Ducos du Hauron
Charles Cros
Warren Thompson
Heinrich Kuhn
Eduard Steichen
Alfred Stieglitz
Frank Eugene
Paul Outerbridge
Rudolph Fisher, Leopold Mannes and Leopold Godowsky (technology)
Edward Weston
Eliot Porter
Ernst Haas
Teorie: pentru esential, vezi rezolvarea
Eseu: dupa executarea lucrarilor practice obisnuite, utilizind cel mult o pagina, discutati culoarea ca forma, in comparatie cu culoarea ca estetica. Este culoarea mereu necesara? Argumentati de ce da sau de ce nu.
Exercitiu: alegeti-va un subiect care credeti ca necesita sa fie fotografiat color. Faceti-i doua poze, una color si cealalta alb-negru si explicati de ce apare cerinta de a-l prezenta mai curind color.
SI
alegeti-va un subiect care credeti ca e potrivit sa fie fotografiat alb-negru. Faceti-i doua poze, una alb-negru si cealalta color si explicati de ce de data asta credeti ca nu este necesara culoarea.
Rezolvare: aici este redat de fapt un fel de dialog-evaluare, intre student (rosu) si lector (verde)
Sets 1
Sets 2
Levi L. Hill
Niepce de Saint-Victor
Gabriel Lippmann
James Clerk Maxwell
John Joly
Louis Ducos du Hauron
Charles Cros
Warren Thompson
Heinrich Kuhn
Eduard Steichen
Alfred Stieglitz
Frank Eugene
Paul Outerbridge
Rudolph Fisher, Leopold Mannes and Leopold Godowsky (technology)
Edward Weston
Eliot Porter
Ernst Haas
Teorie: pentru esential, vezi rezolvarea
Eseu: dupa executarea lucrarilor practice obisnuite, utilizind cel mult o pagina, discutati culoarea ca forma, in comparatie cu culoarea ca estetica. Este culoarea mereu necesara? Argumentati de ce da sau de ce nu.
Exercitiu: alegeti-va un subiect care credeti ca necesita sa fie fotografiat color. Faceti-i doua poze, una color si cealalta alb-negru si explicati de ce apare cerinta de a-l prezenta mai curind color.
SI
alegeti-va un subiect care credeti ca e potrivit sa fie fotografiat alb-negru. Faceti-i doua poze, una alb-negru si cealalta color si explicati de ce de data asta credeti ca nu este necesara culoarea.
Rezolvare: aici este redat de fapt un fel de dialog-evaluare, intre student (rosu) si lector (verde)
Sets 1
Sets 2
luni, 13 august 2018
Lectia 14 - Fotografia jurnalistica
Nume prerechizite numai pentru lectia 14:
Paul Nadar (Nadar's son)
Alexander Black
William Warnecke
Sam Shere
Kurt Hutton (Huebschmann)
Erich Salomon
Felix H. Man (Hans Baumann)
Alfred Eisenstaedt
Tim Gidal
Bert Hardy
Leonard McCombe
Peter Stackpole
Thomas D McAvoy
W. Eugene Smith
Eliot Elisofon
William Vandivert
Margaret Bourke-White
Robert Capa (Endre Ernő Friedmann)
David Douglas Duncan
Larry Borrows
Alfonse de Meyer
Edward Steichen
Yousuf Karsh
George Platt Lynes
Arnold Newman
Philippe Halsman
Richard Avedon
Jerry Uelsmann
(WARNING: this list stops at 1980)
Teorie: Fotojournalismul este o forma distincta de jurnalism care creaza si utilizeaza imagini vizuale pentru a istorisi stirile. Se distinge de alte forme de fotografie prin urmatoarele trasaturi:
4. fiecare fotografie trebuia sa fie insotita de un text explicativ (caption sau cutline). In trecut, datorita modului precar de reproducere foto, prin gravare, apoi halftone, pozele fotojurnalistice aratau destul de jalnic, intinat sau mult prea schematic, iar textul explicativ descria ce ar trebui sa se inteleaga din imagine. In fotoziaristica moderna, textul trebuie sa lamureasca conditiile de obtinere si de existenta ale fotografiei, conform cu regula 5W1H: Who? Where? When? What? Why? How? De regula textul explicativ al unei poze jurnalistice este primul care se citeste de pe o pagina de ziar, dupa titlurile mari. Este foarte concis si respecta standardele de claritate, acuratete si cuprindere. Este compus din doua propozitii declarative, impecabile sintactic, gramatical, ortoepic si ortografic, utilizind cea mai corecta limba scrisa in intregul ziar (fiindca este posibil sa fie chiar singurul text citit cu atentie de toata lumea). Prima propozitie, exprimata la timpul prezent, lamureste cadrul povestirii din imagine (cine, unde, cind), iar a doua explica, intregeste imaginea si sustine ce s-a intimpla de fapt (ce, de ce si cum). Daca cumva o poza a fost manipulata, atunci textul explicativ trebuie sa contina cuvintul cheie "fotografie ilustrativa". Cel putin numele fotografului trebuie sa fie specificat la sfirsitul textului explicativ.
Iata citeva exemple de casete-text:
New York City Police Officers check subway cars at Columbus Circle on Friday, Oct. 7, 2005. Security in the city's mass transit system has been increased following yesterday's announcement of a specific terrorist threat to the subway system. (AP Photo/John Smock)
A school bus is towed following a collision with a car on the Major Deagan Expressway (I-87) in the Bronx on Friday, Sept. 30, 2005. There were no major injuries reported among the 42 students and eight adults on board from St. Joseph School in the Bronx. (AP Photo/John Smock)
General Pervez Musharraf, President of Pakistan, addresses the audience at the Columbia University World Leadership Forum in New York on Friday, Sept. 16, 2005. In town for the United Nations World Summit this week, several heads of state are speaking at the university . (AP Photo/John Smock)
(L-R) New York City Mayor Michael R. Bloomberg, New York City Schools Chancellor Joel Klein and Deputy Mayor for Education Denis Wolcott at PS 40 in Brooklyn on Thursday, Sept. 22, 2005, announce the highest scores for New York City public school 4th graders on state math exams since standards-based testing began four years ago.
9 Nov. - Cairo, Egypt - A woman displays her ink-stained finger after voting. Egyptians took to the polls today for the first round of parliamentary election. President Hosni Mubarak and his ruling National Democratic Party (NDP) have allowed several opposition groups, most notably the formerly banned Muslim Brotherhood party, to be among the 5,000 candidates campaigning for more than 400 seats. Photo credit: John Smock/SIPA
9 June, 2005 – Kabul, Afghanistan -- A child severely burned by a car bomb yesterday receives care at the Indira Gandi Institute of Child Medicine. Doctors are struggling with limited medicines to treat the growing number of child victims, whose injuries are often compounded by other medical problems such as poor nutrition that diminish a child's ability to heal. John Smock/SIPA.
Musician Phil Stewart uses software by Ejamming Inc. to play online with musicians (pictured on the screen) in other parts of New York City at the DigitalLife Expo on Friday, Oct. 14, 2005. The three-day DigitalLIfe Expo features cutting-edge technology for work, home and play. (AP Photo/John Smock)
Esquire magazine Editor-in-Chief David Granger, left, and Publisher Kevin O'Malley, right, pose with actress Jessica Biel at her unveiling as the magazine's 2005 'Sexiest Woman Alive' on Thursday, Oct. 6, 2005, in New York City. (AP Photo/John Smock)
Rezolvare:
Pentru eseu: vezi teoria
Pentru exercitiu:
Paul Nadar (Nadar's son)
Alexander Black
William Warnecke
Sam Shere
Kurt Hutton (Huebschmann)
Erich Salomon
Felix H. Man (Hans Baumann)
Alfred Eisenstaedt
Tim Gidal
Bert Hardy
Leonard McCombe
Peter Stackpole
Thomas D McAvoy
W. Eugene Smith
Eliot Elisofon
William Vandivert
Margaret Bourke-White
Robert Capa (Endre Ernő Friedmann)
David Douglas Duncan
Larry Borrows
Alfonse de Meyer
Edward Steichen
Yousuf Karsh
George Platt Lynes
Arnold Newman
Philippe Halsman
Richard Avedon
Jerry Uelsmann
(WARNING: this list stops at 1980)
Teorie: Fotojournalismul este o forma distincta de jurnalism care creaza si utilizeaza imagini vizuale pentru a istorisi stirile. Se distinge de alte forme de fotografie prin urmatoarele trasaturi:
Temporalitate: imaginile isi gasesc intelesul intr-un context de evenimente recent semnalate.
Obiectivitate: situatia prezentata de imagine este cinstita si conforma cu evenimentul pe care il prezinta, atit ca continut cit si ca ton.
Narativitate: imaginile se combina cu alte elemente ale stirilor astfel incit faptele sa poata deveni relatabile catre observator la un nivel cultural cuvenit.
O fotografie jurnalistica trebuie sa indeplineasca urmatoarele canoane:
1. un eveniment trebuie sa poate fi consemnat pe deplin intr-un numar de cel putin 70 de poze
2. pozele trebuie sa fie impecabile tehnic si peste 8MP fiecare
3. in principiu, dintre acestea, doar 5 poze vor fi drastic selectate de fotograf si prezentate editorului, clar si conform formulei LIFE:
- o poza introductiva
- o poza de la distanta medie
- o poza de aproape sau un portret sau o poza de interactiune
- o poza "semnatura"
- o poza "clincher" (adica un fel de sfirsit inteligent al povestirii)
Obiectivitate: situatia prezentata de imagine este cinstita si conforma cu evenimentul pe care il prezinta, atit ca continut cit si ca ton.
Narativitate: imaginile se combina cu alte elemente ale stirilor astfel incit faptele sa poata deveni relatabile catre observator la un nivel cultural cuvenit.
O fotografie jurnalistica trebuie sa indeplineasca urmatoarele canoane:
1. un eveniment trebuie sa poate fi consemnat pe deplin intr-un numar de cel putin 70 de poze
2. pozele trebuie sa fie impecabile tehnic si peste 8MP fiecare
3. in principiu, dintre acestea, doar 5 poze vor fi drastic selectate de fotograf si prezentate editorului, clar si conform formulei LIFE:
- o poza introductiva
- o poza de la distanta medie
- o poza de aproape sau un portret sau o poza de interactiune
- o poza "semnatura"
- o poza "clincher" (adica un fel de sfirsit inteligent al povestirii)
4. fiecare fotografie trebuia sa fie insotita de un text explicativ (caption sau cutline). In trecut, datorita modului precar de reproducere foto, prin gravare, apoi halftone, pozele fotojurnalistice aratau destul de jalnic, intinat sau mult prea schematic, iar textul explicativ descria ce ar trebui sa se inteleaga din imagine. In fotoziaristica moderna, textul trebuie sa lamureasca conditiile de obtinere si de existenta ale fotografiei, conform cu regula 5W1H: Who? Where? When? What? Why? How? De regula textul explicativ al unei poze jurnalistice este primul care se citeste de pe o pagina de ziar, dupa titlurile mari. Este foarte concis si respecta standardele de claritate, acuratete si cuprindere. Este compus din doua propozitii declarative, impecabile sintactic, gramatical, ortoepic si ortografic, utilizind cea mai corecta limba scrisa in intregul ziar (fiindca este posibil sa fie chiar singurul text citit cu atentie de toata lumea). Prima propozitie, exprimata la timpul prezent, lamureste cadrul povestirii din imagine (cine, unde, cind), iar a doua explica, intregeste imaginea si sustine ce s-a intimpla de fapt (ce, de ce si cum). Daca cumva o poza a fost manipulata, atunci textul explicativ trebuie sa contina cuvintul cheie "fotografie ilustrativa". Cel putin numele fotografului trebuie sa fie specificat la sfirsitul textului explicativ.
Iata citeva exemple de casete-text:
New York City Police Officers check subway cars at Columbus Circle on Friday, Oct. 7, 2005. Security in the city's mass transit system has been increased following yesterday's announcement of a specific terrorist threat to the subway system. (AP Photo/John Smock)
A school bus is towed following a collision with a car on the Major Deagan Expressway (I-87) in the Bronx on Friday, Sept. 30, 2005. There were no major injuries reported among the 42 students and eight adults on board from St. Joseph School in the Bronx. (AP Photo/John Smock)
General Pervez Musharraf, President of Pakistan, addresses the audience at the Columbia University World Leadership Forum in New York on Friday, Sept. 16, 2005. In town for the United Nations World Summit this week, several heads of state are speaking at the university . (AP Photo/John Smock)
(L-R) New York City Mayor Michael R. Bloomberg, New York City Schools Chancellor Joel Klein and Deputy Mayor for Education Denis Wolcott at PS 40 in Brooklyn on Thursday, Sept. 22, 2005, announce the highest scores for New York City public school 4th graders on state math exams since standards-based testing began four years ago.
9 Nov. - Cairo, Egypt - A woman displays her ink-stained finger after voting. Egyptians took to the polls today for the first round of parliamentary election. President Hosni Mubarak and his ruling National Democratic Party (NDP) have allowed several opposition groups, most notably the formerly banned Muslim Brotherhood party, to be among the 5,000 candidates campaigning for more than 400 seats. Photo credit: John Smock/SIPA
9 June, 2005 – Kabul, Afghanistan -- A child severely burned by a car bomb yesterday receives care at the Indira Gandi Institute of Child Medicine. Doctors are struggling with limited medicines to treat the growing number of child victims, whose injuries are often compounded by other medical problems such as poor nutrition that diminish a child's ability to heal. John Smock/SIPA.
Musician Phil Stewart uses software by Ejamming Inc. to play online with musicians (pictured on the screen) in other parts of New York City at the DigitalLife Expo on Friday, Oct. 14, 2005. The three-day DigitalLIfe Expo features cutting-edge technology for work, home and play. (AP Photo/John Smock)
Esquire magazine Editor-in-Chief David Granger, left, and Publisher Kevin O'Malley, right, pose with actress Jessica Biel at her unveiling as the magazine's 2005 'Sexiest Woman Alive' on Thursday, Oct. 6, 2005, in New York City. (AP Photo/John Smock)
Felix H. Man
Alfred Eisenstaedt
W. Eugene Smith
W. Eugene Smith
Robert Capa
Richard Avedon
Richard Avedon
Eseu:
discutati textual, in nu mai mult de o pagina, necesitatea sau lipsa
necesitatii notelor explicative insotitoare la fotografia jurnalistica
Exercitiu:
efectuati o singura fotografie care sa fie clar o imagine
fotojurnalistica in sensul celor discutate la acest capitol. Elaborati
nota explicativa si expuneti-va clar parerea cu privire la necesitatea
ei.
Rezolvare:
Pentru eseu: vezi teoria
Pentru exercitiu:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)